Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:COMPLEX, FUZIUNE, INTERURBAN, ÎNZECIT, DISTRIBUI, INTERNAȚIONAL, INTERRAIONAL, INTERREGIONAL, MULTILATERAL, ȚINE, LIRĂ ... Mai multe din DEX...

MAI MULTE - cuvântul nu a fost găsit.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru MAI MULTE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 1776 pentru MAI MULTE.

Alexandru Vlahuță - Sonet (Ce mult aș vrea să mai iubesc o dată)

... Alexandru Vlahuţă - Sonet (Ce mult aş vrea să mai iubesc o dată) Sonet de Alexandru Vlahuță Ce mult aș vrea să mai iubesc o dată, Să simt din nou a vieții primăvară, În drumul meu pustiu să mai răsară, Ca din povești, o zână adorată. Să scriu răvașe lungi, și-n orice sară Să trec pe la fereastra-i luminată, S-o văd ...

 

Ștefan Octavian Iosif - E mult de-atunci...

... Ştefan Octavian Iosif - E mult de-atunci... E mult de-atunci... de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție E mult de-atunci... e mult, nepoate, Și ca prin vis le văd pe toate... Hei ! să te miri, să te cutremuri De cîte-au fost nainte vremuri...   Și-i mult ... cat nedumerit, nepoate : Cum toate se schimbară, toate ! Din cîntece azi n-ai ce-alege, Nici vinul nu e vin în lege,   Nici inimi nu mai

 

Alecu Văcărescu - Foarte multă văz plăcere

... cusur să nu rămîie     Pe cît simte să-l mîngîie.     Dar o minte cu simțire,     Delicată și supțire,     Vrînd acestea să le-adune,     Face judecăți mai bune ;     Nu dă făr' de cercetare     Privileghiu așa mare :     Tot un fel sînt cîte trele     Dopotrivă între ele.     Căci la apă și verdeață     Și dă ... vro dulceață,     Dar o știm cu legătură     Într-un fel dă la natură.     Dînd dă obște o plăcere     La a tuturor vedere,     Și mai mult nu se-nmulțește,     Nici mai scade, nici mai crește.     Iar viind la frumusețe,     Aici voi, idei istețe !     Căci intrăm în adîncime     Și dă tălmăciri mulțime.     Vedem chipuri milioane,     Dar sînt cadre și icoane ...

 

Grigore Alexandrescu - Te mai văzui o dată

... Grigore Alexandrescu - Te mai văzui o dată Te mai văzui o dată de Grigore Alexandrescu Te mai văzui o dată, ființă de iubire, O înger ce slăvesc! Și ceasurile repezi, și scumpa ta zâmbire, Cu suflet, cu viața sunt gata să plătesc ... Pot s-aducă trecutul, pot face-a te vedea? Pot să întoarcă vremea și ceasurile sfinte Care sunt al tau dar, Ca să mai

 

Gheorghe Asachi - Iepurile și amicii săi cei mulți

... Gheorghe Asachi - Iepurile şi amicii săi cei mulţi Iepurile și amicii săi cei mulți de Gheorghe Asachi Nu-i în lume fericire, nici plăcere mai dorită, Decât s-aibi amic de suflet ș-o femeie-nduioșită. De iubești pe mulți deodată, la mulți dacă te închini, Agiutori nu afli în ... a cailor virtute Pe vecinul său s-agiute! Nechezând calul îi zice: Vei da gios de pe cerbice! De aceea-alege-n urmă. Călăuz mai bun din turmă. Vinea taurul cel gras, Însă cu mai iute pas. Pre el iepurile giură Ca să-l scape de friptură. Cornoraticul vecin I răspunsă c-un suspin: În secretu-ți spun că-n ...

 

Vasile Alecsandri - 1 Mai

... Vasile Alecsandri - 1 Mai 1 Mai de Vasile Alecsandri Acea zi mult frumoasă, cea zi de neuitare, Când pentru-ntâia oară amorul înfocat Ne-a strâns la sânu-i dulce cu-o dulce-mbrățișare Și ... ea a fost hotarul trecutului amar! Ea se împodobise cu-al primăverii soare Și se-ngâna voioasă cu frumusețea ta, Dar tu-mi păreai mai dulce și mai încântătoare Decât chiar primăvara care ne încânta. O! cât erai atunce de albă și frumoasă, Când dorul tău, în ceruri zburând cu-al meu suspin ...

 

Vasile Alecsandri - 15 mai 1848

... Vasile Alecsandri - 15 mai 1848 15 mai 1848 de Vasile Alecsandri Fraților, nădejde bună! fiți cu toți în veselie! Cerul însuși ocrotește scumpa noastră Românie! Azi e ziua de-nviere a ... o mare-nseninată; Priviți soarele ce-aruncă o lumină înflăcărată; Priviți vaile-nflorite, codrii, munții înverziți! Cerul, soarele, pământul astăzi sunt împodobiți; Căci e ziua mult dorită, căci e zâna mult măreață, Unde falnic se ridică România îndrăzneață! Fraților, nădejde bună! azi, sub cerul fără nori, Libertatea, România se-ntâlnesc pe câmpi de flori S-innoiesc ...

 

Alexandru Beldiman - Tragodia sau mai bine a zice jalnica Moldovii întîmplare după răzvrătirea greci

... Alexandru Beldiman - Tragodia sau mai bine a zice jalnica Moldovii întîmplare după răzvrătirea grecilor, 1821 Tragodia sau mai bine a zice jalnica Moldovii întîmplare după răzvrătirea grecilor, 1821 de Alexandru Beldiman Fragmente Informații despre această ediție Cuprins 1 [Invocația] 2 [Parada ... ciudată încît nu este de spus.     Alerg, mă duc la fereastră, stau și eu ca să privesc,     Și văz, ceea ce vrodată a mai vedè nu gândesc.     Mai întîi trîmbacii curții, călări mergînd trîmbița     După ei, călări doi preuți, falnici încît nici căta     Amîndoi cu șishanele, greci, dar bine îmbrăcați,     Cît n-aveau ... arhiereu vinè,     Cu omofor peste rasă, și-n mînă cruce ținè.     Sîrb era arhiereul, cîrn la nas și rău făcut,     Un vînturători de lume, fățarnic, mult prefăcut,     După ei începè oastea, arnăuții toți în rînd,     Îi privei cu mare fală, giucînd caii și mergînd.     Mai la urmă Hiliarhul, îmbrăcat foarte curat,     De a sa ofițerime se afla încungiurat.     Muzica italienească după dînsul răsuna,     Îți părè pe pămînt Aris ... • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •     Iau obraz ...

 

Alexandru Vlahuță - Sonet (Dar tu ț-ei fi mai aducând aminte%3F...)

... Alexandru Vlahuţă - Sonet (Dar tu ţ-ei fi mai aducând aminte%3F...) Sonet de Alexandru Vlahuță Dar tu ț-ei fi mai aducând aminte?... Eram copii: primblându-ne-ntr-o sară, În umbr-a noastre mâini s-apropiară. Cum tremura mânuța ta fierbinte! Și nu ... Privirea-mi, visătoare, Te-a urmărit cum te duceai, departe, Pân te-a pierdut, ca-ntr-un apus de soare. E mult

 

Iacob Negruzzi - În dulcea lună mai

... Iacob Negruzzi - În dulcea lună mai În dulcea lună mai de Iacob Negruzzi Informații despre această ediție În dulcea lună Mai când iarba-n câmp răsare Și vesel de plăcere tot sufletul tresare, Eu singur în mâhnire, în suferinți și chin Vărs lacrimi de durere și ... de stele pământul însenină Pe cerul vieții mele s-adună negri nori Ce-ntunec-al meu suflet și-l umplu de fiori. În dulcea lună Mai când păsările cântă Și armonii divine natura toat-încântă În mine-un glas de jale se plânge disperat Ca viscolul de iarnă ce urlă-nfricoșat ...

 

Veronica Micle - De ce-ți mai numeri anii...

... Veronica Micle - De ce-ţi mai numeri anii... De ce-ți mai numeri anii... de Veronica Micle De ce-ți mai numeri anii să vezi de ești bătrân Când știi ce grea durere tu porți în al tău sân, Și pentru ce oglinda întrebi privind în ... urme în suflet ți-au lăsat, Și crezi c-o vecinicie amară e de când O clipă fericită avut-ai pe pământ. Și ce-ți mai folosește să știi azi cum mai ești Când simți că tu pe lume de mult nu mai

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MAI MULTE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 1094 pentru MAI MULTE.

COMPLEX

... COMPLÉX , - Ă , complecși , - xe , adj . , s . n . 1. Adj . Format din mai multe părți ; care îmbrățișează , care întrunește în sine mai multe laturi sau elemente diferite . 2. S . n . Întreg , unitate formată din mai multe părți , din mai multe elemente ; sistem care întrunește în sine mai multe laturi , care îmbrățișează mai multe domenii ; combinare , asociere într - un tot a mai multor fenomene , stări de lucruri etc . 3. S . n . Ansamblu de tendințe inconștiente formate în copilărie pe baza anumitor relații familiale și sociale , care determină ...

 

FUZIUNE

... FUZIÚNE , fuziuni , s . f . 1. Contopire a două sau mai multe state sau a două sau mai multe partide într - unul singur ori a două sau mai multe organizații într - una singură . 2. Reorganizarea , prin contopire , într - o singură unitate omogenă a unor întreprinderi sau a unor instituții ... Contopire a două sau mai multe nuclee atomice ușoare într - unul mai greu . 4. Topire a unui corp la o temperatură mai

 

INTERURBAN

... INTERURBÁN , - Ă , interurbani , - e , adj . Care are loc între două sau mai multe orașe ; care leagă două sau mai multe orașe ; care este situat între două sau mai multe orașe ; care servește mai

 

ÎNZECIT

... ÎNZECÍT , - Ă , înzeciți , - te , adj . De zece ori mai mare , mai mult ; p . ext . mult mai mult , mult mai

 

DISTRIBUI

... DISTRIBUÍ , distríbui , vb . IV . Tranz . A împărți ceva în mai multe locuri sau la mai multe persoane , dând fiecăreia una sau mai

 

INTERNAȚIONAL

... INTERNAȚIONÁL , - Ă , internaționali , - e , adj . Care are loc între mai multe națiuni , care angajează sau privește mai multe țări , privitor la raporturile dintre națiuni . La care participă reprezentanții mai

 

INTERRAIONAL

... INTERRAIONÁL , - Ă , interraionali , - e , adj . Care privește mai multe raioane , care ține de mai multe raioane ; care are loc între mai

 

INTERREGIONAL

... INTERREGIONÁL , - Ă , interregionali , - e , adj . Care privește mai multe regiuni , care ține de mai multe regiuni ; care are loc între mai

 

MULTILATERAL

... MULTILATERÁL , - Ă , multilaterali , - e , adj . Care îmbrățișează mai multe aspecte ale realității , care se desfășoară pe mai multe planuri , orientat în mai

 

ȚINE

... a - l împiedica să - și urmeze drumul . 6. Tranz . A face pe cineva să aștepte . 7. Refl . ( Rar ) A sta mai mult timp într - un anumit loc . 8. Refl . A sta într - o anumită poziție , a lua sau a avea o ... altereze etc . ; a păstra neatins și neschimbat , a conserva . 3. Tranz . A păstra o stare sau o calitate vreme mai îndelungată . 4. Tranz . A urma mereu același drum ( sau aceeași cale , aceeași direcție ) , a nu se abate din drum ; a ... căsătorit cu cineva . VII. 1. Intranz . A dura , a dăinui . 2. Tranz . ( Despre boli sau dureri trupești ) A nu mai slăbi pe cineva , a nu - l lăsa , a nu - i da pace . 3. Intranz . A se întinde , a ... înlocui pe cineva . IX. Tranz . și refl . ( Pop . ) A ( se ) considera , a ( se ) socoti , a ( se ) crede . Te țineam mai ...

 

LIRĂ

... LÍRĂ^2 , lire , s . f . Numele mai multor unități monetare principale întrebuințate în diferite țări și epoci . LÍRĂ^1 , lire , s . f . 1. Instrument muzical rudimentar , format dintr - o cutie de rezonanță ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...